Sex and the City 2
by Maldita on June 7, 2010
SPOILER ALERT! (Nu cititi decat daca l-ati vazut.)
Da, ma, bine ca sunteti voi destepti si nu le apreciati decat pe cele semnate de Bunuel sau Almodovar.
De ce te-ai duce la filmul asta cu mari asteptari? De ce? Ca sa strambi din nas dupa ca te-au dezamagit cadrele prea largi sau lacunele de scenariu? Sau pentru ca vrei sa te aliniezi absurdului trend al celor care se se zbat sa prinda un loc la premiera iar apoi sa distribuie ifose ca e un film deo caca, ce nu se ridica nicidecum la nivelul lor de kultura.From “thirty and fabulous” to “fifty fuckin’ two”
Pe langa o companie de exceptie, “cu fetele”, pregatirea pentru filmul asta e intotdeauna un ritual samanic. Rezervare din timp pentru gasca extinsa, planuri vestimentare, chicoteli. Ne infundam in fotoliile de la Cinemapro si asteptam sa fim binedispuse. Nu educate, nici culturalizate.
S-au dus vremurile cand Carrie alerga de nebuna prin New York incercand sa-l aseze la casa ei pe Mr. Big, cand tot ce conta pentru workaholica Miranda era starea graficelor de la slujba, cand principala grija a lui Charlotte era paralelismul tablourilor cu solul si feng shui-ul general al luxosului apartament sau cand Samantha rupea paturi cu cine apuca. A, stai, ca Sam inca mai face asta…
Acum Carrie e casatorita deja de doi ani cu “John Preston”, Miranda are un fiu destept ca ea si cuminte ca taica-su (nu stim si daca unitesticular), Charlotte are doua fetite, dintre care una uneste cu urletele ei rasaritul si apusul, iar Samantha, intre doua paturi rupte, e in goana teribila de a-si pacali trupul ca e mai tanar decat se crede.
Au imbatranit si-n ani si-n riduri, dar asta nu le face mai putin “suflete pereche”.
Pe Carrie o apuca angoasele unei casnicii monotone. Ea vrea scantei, Big vrea sa se uite la televizor. Ea vrea premiere pe covor rosu, Big vrea sa stea pe canapea si sa-si comande ceva de mancare. Surprinzator, viata domestica e mult mai greu de suportat de ea decat de fostul fustangiu international.
Actiunea se muta din agitatia New York-ului in futuristul Abu Dhabi, la invitatia unui seic ca toti seicii: putred de bogat. Fetele au parte de cateva zile de lux absolut, cu asistenti personali, calarit camile in desert, rasfat la SPA si pantofi superbi. Cadrul perfect pentru cateva momente comice la care am ras atunci si zambesc acum.
Ca de obicei, ne identificam cu Carrie, dar personajul cel mai iubit ramane descreierata blonda, care se potriveste cu traditionalismul arab ca Manolo Blahnicii cu treningul din Obor.
Aglomeratia de barbati frumosi si haine superbe garanteaza tresariri pentru orice heterosexuala.
O obiectie am. Dupa ce tot serialul a militat pentru femeia singura, puternica, pe picioarele ei, care nu are nevoie de un inel pe deget ca sa fie fericita, filmul vine si ne spune ca tot casnicia iti salveaza sufletul de la pieire. Urat. “In randul lumii” nu se potriveste cu spiritul liber si nonconformist al celor patru. O sa revad filmul, dar il voi opri cu 10 minute inainte de final.
14 comments
Ce-ai, Maldito, cu Bunuel? :D Pot afirma cu mana pe inima ca e absolut nepretuit sa vezi pe ecranul Cinematecii (mic, ce-i drept, dar tot mai mare decat al PC-ului) faza cu ochiul sectionat din “Cainele andaluz”.
But I digress… Eu, una, voi astepta ca SATC2 sa ajunga pe HBO, unde, de altfel, l-am vazut si pe primul.
Sincer, m-am cam saturat de franciza asta. Pentru mine, totul se rezuma cam asa: Pantofi, barbati, iar pantofi, iar barbati si pe urma – supriza! – alta nenorocita de pereche de pantofi! Consumerism la dimensiuni apocaliptice si, de parca asta nu era de ajuns, madam Carrie, ditamai femeia independenta, se marita fix cu nenorocitul care a tratat-o ca pe un stergator de picioare uman. Si cand ma gandesc ca exista femei care iau in serios povestea asta! Hello, valoarea ta nu se masoara in numarul de pantofi detinuti si daca cineva e bou cu tine, datoria ta (de femeie, dar si de om, in general) este sa-l pocnesti de sa nu se vada, nu sa te guduri ca o mata plouata!!!
PS: Cred ca o sa-mi iau multe injuraturi pentru comentariul asta. Dar MULTE! Merg sa-mi pun casca si vesta anti-glont, buh bye ;)
by Anca R. on June 7, 2010 at 11:32 am. #
draga anca, ce bine ca ne-ai luminat, ca noi chiar luam povestea lui carrie de buna si ne-o setam drept exemplu in viata :))). eu deja am inceput cu un dulap mare cu pantofi :)))
by lulu on June 7, 2010 at 11:52 am. #
Draga lulu, evident, persoanele de fata se exclud. Cititorii Malditei sunt mai inteligenti decat ai altora.
by Anca R. on June 7, 2010 at 12:04 pm. #
@Anca Asta ziceam. Ca sunt filme si filme. La unele te duci cu pretentii de arta, la altele doar pentru “entertainment”. Eu inca nu m-am saturat de SATC. O sa ma duc si la 3, ca prea m-am distrat la al doilea. :)
by Maldita on June 7, 2010 at 1:09 pm. #
Anca R. a inteles exact ce nu trebuia, dar e amuzant comentariul ei; mi-a placut mai mult decat articolul in sine. Nu stiu filmele, pentru ca nu am avut rabdare sa ma uit la primul, cu atat mai putin la al doilea (se exclude de pe acum al treilea), dar serialul era simpatic. Imi place Kristin Davis (in lipsa de altceva). Nu cred ca emana testosteron comentariul meu, dar pentru ce a zis Anca, merita sa dau si eu cu subsemnatul.
by ionut on June 7, 2010 at 2:11 pm. #
@Ionut: :)) Bine ai venit intre fete, Ionut!
by Maldita on June 7, 2010 at 2:24 pm. #
Amuzant. Bine ca ramane aici intre noi si nu ajunge pe blogul vreunui idol de-al meu (ex. Strumfita cu esarfa) ca atunci chiar ca as deveni nepopular.
by ionut on June 7, 2010 at 2:31 pm. #
@ionut
Pura curiozitate: de ce am inteles ce nu trebuia?
by Anca R. on June 7, 2010 at 3:41 pm. #
@Anca R.: Un film e o poveste..o ecranizare a unei idei. In nici un caz nu e un ghid sau ceva care se pune in practica. Nu aplici ce vezi in filme si nici nu te gandesti sa aplici. Iti faci doar o idee. ai vazut si ai inteles ceva. Exact asta e si in filmul ala: o idee. Simplul fapt ca raportezi la decorul in care traim e un concept gresit. Un exemplu banal: Avatar – daca te-ai intrebat care ar fi posibilitatea sa existe asa ceva vreodata, farmecul s-a risipit.
PS: Nu-mi place articolul asta si nici comentariile. Simt ca orice urma de masculinitate mi se scurge printre degete cu fiecare comentariu care apare.
by ionut on June 7, 2010 at 3:57 pm. #
Ionut, sunt cu totul de acord cu tine, numai ca tu pornesti de la presupunerea ca toti oamenii care se uita la un film sunt inteligenti si isi dau seama de lucrurile astea. Or, sincer, ma indoiesc.
De exemplu, am auzit (n-am verificat, insa) ca au existat indivizi care s-au sinucis dupa ce au vazut Avatar, pentru ca erau convinsi ca se vor trezi pe Pandora (!!)
Problema pe care o am cu SATC si, de asemenea, cu revistele glossy, este ca multa lume ia in serios ce vede acolo. Finalul serialului SATC a cauzat dezbateri peste dezbateri, cu titluri gen “Do women love bad boys?” Adica, pentru ca un personaj fictiv (!), madam Carrie, a ramas impreuna cu bad-boy-ul ei (Doamne, ce eticheta stupida!), unii au simtit nevoia sa faca generalizari si sa transpuna chestia asta in discutii despre viata reala. Asta ma enerveaza! Si, din nou, nu este cazul oamenilor care scriu aici, dar nu poti sa spui ca nu exista unii care cam iau “de bun” niste chestii servite de televizor/marele ecran/presa.
by Anca R. on June 7, 2010 at 4:08 pm. #
Daca n-ar lua de bun, n-ar mai exista. De fapt toti suntem afectati. Ori luam ca exemplu ceea ce ni se vinde in presa ori facem exact opusul. Indiferent cu o iei, reactionam la ce se intampla. Legat de Avatar, cei care nu s-au sinucis inavata limba Na’vi. :)
by ionut on June 7, 2010 at 4:14 pm. #
Oh boy! Nu stiu cu ce sa incep. In primul rand primele doua sezoane au fost inspirate (si prin inspirate se intelege ca s-ar fi intamplat cam asa) de viata autoarei Candace Bushnell, adicalea pana se insoara Mr Big. Dupa aia libertate creativa, serialul e serial realitatea e alta. In al doilea rand orice film oricat de prost ar fi el are adevarul lui. In cazul de fata: casniciile necesita munca, a fi parinte nu e tocmai usor, tentatiile sunt la tot pasul si as putea sa iau tot filmul si sa il descos de mesaje. Totusi el nu se vrea a fi ceva serios ca doar nu e drama asa ca haideti sa nu sarim calul in interpretari. Pe de alta parte draga Maldita am sa imi permit sa te contrazic la partea cu(,)casatoria. Serialul a pornit de la ideea ca e ok sa fii single si ca nu ar trebui sa ne coasem cate un S mare si rosu in piept si sa ne stigmatizam. Daca urmaresti cu atentie serialul ai sa vezi ca ideea de casatorie apare si acolo sub diferite forme: aia mai nasoala si cu care sunt unele domnisoare indoctrinate – ca daca nu te mariti nu ai valoare, ca asta te valideaza in ochii societatii, exemplul concret fiind Charlotte care face orice ii sta in putere sa obtina asta. Apoi e Miranda care a facut pasul pentru ca asta a simtit dorinta de a fi cu Steve pentru totdauna si nu din necesitate. Putea fi mama singura bine mersi.A se nota si faptul ca nu a facut tam-tam din eveniment si a ales ceva simplu si la obiect. Carrie l-a facut pentru implinirea unui ideal romantic cred eu si pentru ca asa a vrut publicul pe principiul urmatorul pas logic. Si apoi e Samantha care nu va fi corupta in vecii vecilor. Asa ca nu cred ca e dracul atat de negru si nici nu am vazut foarte clara ideea asta cu daca nu te mariti nu esti in randul lumii. Spiritul lor liber a ramas in ciuda saibei de pe deget. In schimb am sa fiu 100% de acord cu ce a zis Anca. Urat ca l-a pastrat pe Big in loc de Aidan, chestie care alimenteaza mintea femeilor cum ca barbatii s-ar schimba la un moment dat si daca acum e o jigodie cu tine daca se da de trei ori peste cap se transforma in Fat-Frumos…not
by Ca on June 7, 2010 at 10:31 pm. #
ăăă..asta e actualizarea articolului? Adica un fel de “plansa cod I-… anuleaza si inlocuieste plansa cod I-…”? Sau e Sex and the city cartea?
by ionut on June 8, 2010 at 8:27 am. #
@Ionut: E o alta parere. Foarte misto de altfel.
by Maldita on June 8, 2010 at 11:00 am. #