Reabilitarea imaginii Monicai Tatoiu pe interneţi

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Google+ 0 Pin It Share 0 Email -- Filament.io 0 Flares ×

Monica Tatoiu e ca tramvaiul 1: ubicuă adică. Şi, la fel cum ea are o părere despre orice, toată lumea are o părere despre ea. Până de curând, făceam parte din categoria de oameni care-şi trageau o palmă peste frunte când o mai vedeau pe la Realităţi şi Antene: „iar e asta la televizor să ne explice cum e cu înmulţirea urşilor panda, îngrijirea margaretelor de câmpie, şisturile bituminoase, muzica dodecafonică, polimatia şi cromatica lenjeriei intime la starurile pop din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre?”.

Înainte de-a descăleca la Oriflame, Monica Tatoiu a fost profesoară de mate şi diriga unei generaţii de excepţie, după cum aveam să aflu de la o fostă elevă.

–          Monica e o tipă foarte, foarte mişto, spune ea zâmbind nostalgic.

–          „Monica”?! Îi spui „Monica”?!

–          A, da, aşa-i zicea toată clasa. A stabilit de la prima oră că ea-i Monica. Şi-aşa a rămas. A fost cea mai cool profă pe care-am avut-o vreodată! Era foarte deşteaptă, cu o minte de cercetător, dar şi foarte apropiată de elevi. De multe ori, când ne strângeam mai mulţi colegi şi n-aveam ce să facem, ziceam: „hai pe la Monica” şi se trezea cu câte zece elevi la uşă. Uneori avea meditaţii, dar ne poftea în bucătărie, ne dădea să mâncăm, să bem, până termina ea cu lecţiile. Apoi venea alături de noi şi stăteam la taclale cu ea şi soţul ei ore în şir.

–          Nu-mi vine să cred!

–          Pe bune, şi-ncepe să râdă. Îmi amintesc cum, într-o seară, când aniversa nu ştiu câţi ani de la căsătorie, doi dintre colegii mei i-au făcut o surpriză de neuitat. Avea o Dacie galbenă, o rablă. Băieţii i-au vopsit maşina cu ajutorul unor şabloane de carton care imitau însemnele taxiurilor de pe vremea aia. Doi nebuni! I-a văzut un vecin pe geam, l-a alertat pe soţ şi-a ieşit ăsta cu bâta de baseball peste ei. Bineînţeles că, pân-a coborât dom’ Tatoiu, ăştia au avut timp să se ascundă, ba chiar cum unul dintre ei era mai scunduţ şi-avea plete s-au dat drept un cuplu de îndrăgostiţi şi s-au tot plimbat pe lângă locul faptei.

–          Şi n-a aflat niciodată că voi aţi fost?!

–          A, ba da! A venit a doua zi la şcoală, a trântit catalogul pe catedră şi-a început să ne povestească ce grozăvie i se întâmplase cu o seară înainte. Îţi dai seama că eram toţi pe jos de râs. S-a prins într-un final că noi am fost nemernicii şi-atunci ne-am ridicat toţi în picioare şi i-am strigat: „la multi aaaaaaaaaaaaaaaaaaaani”! Oricare alt profesor ar fi cerut exmatricularea. Ea s-a amuzat.

–          Şi nu v-a scăzut nici măcar nota la purtare?

–          Nuuu, nici gând. Doamne, ţin minte cum a plecat ea şase luni cu o bursă-n America. Ce-am mai suferiiiit! Eram toţi fierţi. Jumătate pe cale să fie daţi afară din şcoală. Când s-a întors, a trebuit să facă terapie cu noi ca să ne revenim. Am pus-o să jure că nu mai face de-astea, să ne lase ai nimănui. Noi am fost şi ultima ei generaţie. Imediat ce-am terminat clasa a XII-a, a înfiinţat Oriflame. Şi, evident, primii angajaţi? Colegii mei!

–          Eu vreau să-i reabilitez imaginea Monicai Tatoiu pe Interneţ! Pot să scriu ce mi-ai povestit acum?

–          Sigur că da.

Gata? I-am reabilitat imaginea?