Tu cat faci pe drum pana la birou?
by Maldita on January 13, 2012
De cand eram eu mititica si trebuia sa ma trezesc la sase dimineata ca sa fac naveta pana la gradi, zi de zi, am inceput sa-mi doresc sa am gradinita/scoala/serviciul aproape de casa. In scoala generala n-am avut noroc. In I-III faceam o jumatate de ora pe jos, astfel incat trebuia sa plec cu noaptea-n cap de-acasa, la sapte si jumatate si sa strabat o buna bucata din oras, ca sa ajung la ora 8 la scoala. Imi aduc aminte cum mergeam cu colega si prietena mea de-atunci, Veronica, de-a lungul Dunarii, cu ghiozdanele cat noi, cu pantaloni de lana, geci pufoase, fular la gura, caciuli si glugi pe cap. Alti copii ajungeau la scoala in 5 minute. Altii, chiar mai repede. Deci, cam toata clasa dormea mai mult decat noi. Mai mult decat Vero sigur, ca ea se trezea de la sase, ca sa aiba timp sa manance bine. :)
Amintiri din copilarie. Frectia, bunica si casa lui Gargamel
by Maldita on January 11, 2012
Sunt blestemata sa am Revelioane încăcoşate
by Maldita on January 10, 2012
Desi ultimul Revelion l-am petrecut sub inaltul patronaj al lui Ancan si Manaila, tot cu gura linie orizontala m-a lasat. N-a fost nimic ne la locul lui: muzica buna, lume spalata, mancare comestibila, rochita frumoasa aveam, parul bine imi statea. Totusi, ceva n-a mers. E clar. Trebuie sa divortez de Revelioane.
Imi lipseste o trasatura fundamentala
by Maldita on January 9, 2012
In perioada introspectiva pe care-am avut-o in vacanta asta de iarna, mi-am dat seama ca poate lucrul care mi-a adus cele mai multe necazuri este faptul ca imi lipseste o insusire esentiala pentru vremurile pe care le traim: nu pot sa ma “imprietenesc” cu cine trebuie. N-am capacitatea asta de a ma da dupa cum bate vantul, de a ma adapta cameleonic mediului si-a pupa poponete celuloase doar ca sa-mi ating un scop. Nici nu stiu daca-i un lucru de lauda, sau, din contra, denota inflexibilitate din partea mea.
Dolce far niente
by Maldita on January 4, 2012
Pentru ca anul 2011 a fost pentru mine un an in care-am schimbat tot ce puteam schimba (in afara de prieteni, ca aia nu se gasesc pe toate rafturile), pentru ca am ajuns la finele lui atat de obosita si de satula, in saptamana asta libera dintre Craciun si Revelion m-am tinut de proteste. Am protestat impotriva mailului si-a muncii de orice fel. Asa ca n-am facut altceva decat sa ma uit la Desperate Housewives (am ajuns intr-un timp record la sezonul 7) si sa frec tone de menta. Nici pe blog nu m-am putut urni sa scriu. Nici mailurile nu mi le-am citit. Am compensat insa cu multa mancare si c-un colac vizibil in jurul taliei pe care vreau sa-l topesc numaidecat! Doamne, si bine a fost! Read the rest of this entry »
Ghete negre, lacuite, finute, cautam tanara cu 35 la picior
by Maldita on December 28, 2011
Dupa cum ma destainuiam in articolul precedent, am cam abuzat de statutul meu de femeie libera si fara prejudecati la golit cardul inainte de Craciun. Am cumparat cele mai frumoase cadouri de pana acum, cel putin judecand dupa bucuria destinatarilor.
Copii, voi sa nu va cheltuiti toti banii, ca Maldita!
by Maldita on December 22, 2011
Inainte de Craciun, zici ca ma loveste strechea. Colind ca o descreierata magazinele si trag cu cardul in stanga si-n dreapta, de parca dupa 25 decembrie, nimic nu va mai fi si nici nu se va mai povesti. Sfarsitul de an se traduce in mintea mea cu sfarsitul de lume, asa ca nu ma mai gandesc din ce bani imi cumpar somonul in ianuarie. Decembrie sa traiasca si, odata cu el, cadourile pentru familie!
Samsung Galaxy Note – cronica de fata
by Maldita on December 21, 2011
Cred ca Samsung Galaxy Note se simte tare singur printre prietenii lui de joaca. Traieste aceeasi drama cu Rudolf, the red nosed reindeer: Read the rest of this entry »
Le violon d’Ingres
by Maldita on December 13, 2011
Uneori, e suficient sa te-auzi spunandu-ti gandurile cu voce tare ca sa stii ce-ai de facut si incotro s-o iei. Iar daca de partea cealalta a mesei, in spatele unei cesti de ceai verde e cineva care poate sa-nteleaga si sa-ti canalizeze vorbele astfel incat raspunsul sa vina repede si clar, atunci incepi sa iei decizii si, poate, sa te tii de ele.
Tanara si neodihnita
by Maldita on December 9, 2011
De la un timp, oricat de mult as dormi, nu ma simt sufficient de odihnita, iar expresia “azi sunt zombie” se tine scai de mine, ca fixativul de parul Loredanei, la Vocea Romaniei. Si nu stiu de ce, pentru ca pe toate le fac regulamentar: nu beau, nu fumez, nu pierd noptile. Dorm in general intre sapte si opt ore pe zi (in functie de numarul de episoade din Desperate Housewives la care ma uit in seara respectiva). Sunt agitata si, intr-un mod paradoxal, vlaguita in acelasi timp.