Disclaimer: Urmatorul articol este rezultatul unui pariu miselesc si nu reprezinta opinia sincera a autorului.

Articolul poate fi citit de cei non-Joe doar impreuna cu parintii ori familia.

Genul programului: Science Fiction.

Pentru ca nu te poti pune cu un Food Nazi nici macar cand e in concediu prenatal, plutind pe un norisor de sentimente materne, pariurile pierdute nu sunt optional-facultative, sunt li-te-ra de le-ge! Voi n-aveti idee cum e Joe.  Ca dac-ati avea, nu v-ati mai intreba de ce am scris “oda” asta. Sigur ca nu ” Joe” i-a zis popa cand a invitat-o la putin scuba diving in butoiul cu apa sfintita.

Parintii ei sunt oameni respectabili, care si-au botezat odrasla cu cel mai crestinesc nume cu putinta: Cristina. Dar i-a convenit ei? Nu. Acum, daca o strigi altfel decat “Joe” (citit romaneste, nu in engleza), se uita pe pereti. N-are ea nici o treaba.

Joe asta e un om cum putini sunt si putini vor fi. Nu neaparat in sensul rau.

Ea este genul de om arici. Prima data cand o vezi, te trece un fior rece pe sira spinarii. (Asta daca ai.) Are o privire care te ingheata. De rusoaica. Da, am uitat sa va spun ca Joe e fiica nelegitima a Tatianei Tarasova. In timpul liber, Joe antreneaza campioni olimpici in patinaj. Desi, la cat e de dura, cred c-ar putea antrena si ursi care sa ia aurul pentru impresia artistica. Totusi, in subteranurile fiintei ei, Joe e homo sensibilus. Exista oameni care pot sa jure c-au vazut-o chiar cu lacrimi in ochi. Desigur, ei traiesc acum sub acoperire.

Numita Joe este inzestrata cu o capacitate iesita din comun, aceea a “hahaielii“, cum ar zice o antica dusmanca de moarte a sus-pomenitei. Desigur, ea traieste acum sub acoperire. Joe are un ras atat de molipsitor, incat am impresia ca am auzit-o razand de la Praga. Daca nu stii exact pe unde se preumbla, e de ajuns sa auzi rasul. El vine des, dureaza mult si e urmat mimetic de hohotele altora.

Am banuiala ca, daca un cimpanzeu Bonobo ar auzi-o pe Joe “hahaind”, ar invata sa rada, frate!

Joe, daca nu te face sa plangi sau sa razi, poti fi sigur ca te va face sa mananci sanatos. Daca m-a determinat ea pe mine sa nu mai pun gura pe doza de Coca Cola decat la zile mari? Eu, care as fi facut si baie in cola la vremea respectiva. Pai cand o vedeam dis -de -imineata cu pachetelul ei uber-sanatos format din fructe, legume, iaurtel sau branzica slaba, sa nu ma mustre constiinta pentru carnatul de Plescoi? De la ea am mostenit obiceiul de a-mi incepe ziua cu fructe, iar nu cu ceapa si slana.

Joe nu poate suferi omul prost. Si nici pe cel pisalog. Cred ca mai degraba l-ar alege pe primul, decat sa stea in preajma unui plictisitor monotono-uniform. Pe astia o suspectez ca-i incinereaza de vii.

Acum, aproape serios vorbind, daca am invatat ceva de la Joe – pe langa chestiuni legate de meseria noastra – atunci am invatat ca orice problema are o solutie. Si, atunci cand ti se pare ca esti prins intre patru pereti si ca nu mai gasesti scapare, ea iti indreapta privirea spre tavan, unde se intrezareste lumina.

PS: Da, am pierdut un pariu cu Joe si-am zis ca scriu o oda in caz de necastig, dar asta nu inseamna ca ce e mai sus e neadevarat. :)