Cu ‘mnezo eu nu mai am nicio treaba. De printr-a saptea asa, cand am inceput sa rezonez de una singura asupra religiei. Sunt pasionata in schimb de mit, mitologie, istoria religiilor, dar nu cred. Si nu mai e loc de discutie aici.
Am invidiat ideea de mai jos pentru ca nu mi-a venit mie. E foarte amuzanta. Da, da, stiu, cazan cu smoala. Sper doar sa fie la clasa I.
Acest articolas reprezinta o furaciune ordinara de la Nihasa, cel mai simetric si mai dragut dintre bloggeri.
Sa vedeti si voi cum orice pedardat din lumea a cinspea poate deveni vedeta peste noapte, datorita unor efecte din butoane.
Povestea e urmatoarea: o stire de la TV anunta ca in nustiuce orasel din SUA, un violator a escaladat un etaj ca sa intre pe fereastra, in casa unei tinere. Asta s-a zbatut si-a scapat. Fratele da interviu:
Unii, nu stim cine, iau filmuletul de pe net, baga doua trei giumbuslucuri din butoane si iata ce-a iesit. Viitorul Lord GaGa?
Cica o idee buna e aia care ai fi dorit sa-ti vina tie. Prin tranzitivitate, un articol bun e ala pe care ai fi vrut sa-l scrii tu.
L-am citit in metrou, pe ecranul mizer al telefonului meu mobil. O jumatate de ora pana la serviciu era prea mult. Si n-am avut decat un singur regret: ca nu l-am scris eu. Da.
Autorul articolului se numeste Mihai Mateas. Pe Twitter @Ellunes. In blogosfera nu se numeste nicicum pentru ca n-are blog, desi ar fi unul dintre condeiele carora blogul ar fi trebuit sa le vina odata cu certificatul de nastere.
Nu stiu cum reuseste sa fie amuzant si pe Twitter, si pe Mess, fara incrancenare. Sa trateze lucrurile lejer, senin, fara infatuare sau rautate.
A promis ca, la 1000 de urmaritori pe Twitter, scrie un guest-post pe blogul lui Makavelis. Ceea ce n-a facut decat sa puna presiune pe mine, avand in vedere ca-mi citeste zilnicele aberatii.
Imi placea sa ma umflu in pene cu mesele rotunde ale Academiei Romane in mijlocul carora Patapievici se aseaza turceste pe scaun si incepe a perora cu patos din Maldita.ro, in timp ce Plesu, Liiceanu si Cartarescu, pe margine, cu DEX-urile in mana, noteaza in maculatoare invatamintele pline de intelepciune ale celei mai de succes bloggerite din Vanju Mare, Maldita.ro.
Imi placea sa-mi ridic cititorii in slavi calificandu-i drept participanti cel putin cu mentiune etapele nationale ale variilor olimpiade. In naivitatea mea, credeam ca toti cei care aterizeaza pe prezentul blog sunt absolventi magna cum laude de Sorbonne, Oxforzi sau Cambridgiuri.
Un val de lacrimi se napadi asupra mea, de indata ce deschisei Google Analytics Keywords, aceasta cutie a Pandorei internetice, care iti arata pixel in fatza dupa ce cautare au ajuns ilustrii mei citiori din Google pe Maldita.ro. Inca nu mi-am revenit din soc, asa ca va rog de pe acum sa scuzati eventualele derapaje logice sau stilistice.
Spicuiesc aici doar cateva dintre cele mai fistichii cautari care aduc lumea buluc din Google pe acest domeniu achizitionat cu sudoarea fruntii:
“femei proaste rau” – ai ajuns la marginea Internetului. Daca nici aici nu le gasesti, atunci unde?
“shit happens rama rama ding dong” – ceea ce nu va dorim si voua
sunt zoofila – o destainuire la ceas de blogosfera. Iti sugerez sa te orientezi spre www.bunny-power.blogspot.ro.
capuccino jacobs face ca si cum ar fierbe – Ia un extinctor sau cheama pompierii.
sinonim lui maldita – Google probabil ti-a sugerat: “desavarsire”, “perfectiune”, “genialitate”.
mancarime sfarc – incearca “scarpinare sfarc”. S-ar putea sa-ti treaca. In cazuri extreme se recomanda folosirea unei perii de tatar
jocuri cu uameni care se pupa si fac au – Freud ar avea o explicatie
tigancile sunt mai fierbinti in vagin? – Da, pentru ca sunt dotate de la natura cu clima bizonica.
unde se duce mintea? - CTRL + F.
vreau sa cant karaoke acum – Nu se poate putin mai incolo?
vreau sa vad cine este cu numele petrescu – ai vrut, ai primit
vreau sa-mi dai tu cand n-am eu – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere. Sau nu da.
banc s-o lasam sa moara proasta – inspirat din realitate, se pare.
texte de smecherie – Ai ajuns unde trebuie. Cand se preda smecheria, o-nvatam in clasa intaia.
E o poezie pe care o caut de de ani de zile. Am auzit-o la televizor cand inca nu stiam sa tastez. Degeaba m-am chinuit s-o memorez atunci. Nu mi-a iesit decat prima strofa. Si-acum, dupa aproape 15 ani, ma face sa rad. Bine, o si recit intr-un fel in care m-as jena in fata voastra. Inca. Dar, cine stie, daca ne mai apropiem mult, poate ma filmez si v-arat si voua. Dar sa ramana intre noi si You Tube-ul, ok?
V-am spus vreodata cat de mult imi plac mie copiii? Daca nu, va spun acum. Imi plac manutele lor durdulii cu gropite la fiecare degetel, imi place bucuria lor sincera pentru fiecare porcarioara pe care o intalnesc in cale, imi place ca nu se sfiesc sa rada cand e cazul si sa-si spuna ganduri pe care, ca adult, le-ar fi inabusit rusinati.
In peregrinarile mele youtubistice, am dat de o gramada de dragalasenii sub 7 ani. De cand voiam sa vi-i arat. Poate ar fi fost mai potrivit de 1 iunie, dar cui ii pasa de cutume?
Asadar, Diogene, iata topul tau:
10. Pe locul 10, somnorosul pasarel. Foarte dulce chiar si cu mustacioara de iaurt. Mdea, probabil si eu mai intai mi-as filma copilul mort de somn, apoi l-as duce la culcare. Crud? Da. Funny? Da.
9. The evil look. Imi place ca, spre deosebire de o sumedenie de oameni mari, copilul asta are simtul umorului inainte sa-nvete sa vorbeasca.
8. I’m gonna kick his ass! O fetita cu atitudine, careia nu-i e frica de monstri. (Da, cu un “i”, desteptilor!)
7. David after dentist. E high and funny. Stim sigur ce plante va creste pe balcon cand se face mare.
6. I don’t like mommy. Un copil pe interes. Daca era fetita, i s-ar fi putut dedica o manea.
5. “Bloooddd” si “not funnyyyy” au intrat deja in limbajul cotidian.
4. Ha-ha-ha baby. Copilul asta m-ar putea scoate din cea mai abisala depresie.
3. Charlie bit me. Doi frati legendari. Ma apuc sa le scriu romanul. Charlie e evil si flegmatic. Cand o sa fie mare, o sa-si faca trust de presa.
2. Stars Wars. Cea mai draguta fetita de pe Internet. Dupa Connie Talbot. Sau inainte? Sau dupa? Hotarati voi.
Moto: De ce, nene Vuitton, de ce?…dar nenea Vuitton, cuminte, n-a vrut sa raspunza.
Snobismul nu are bun simt. Nici limite. Nici simt estetic. Altfel nu imi explic cum cineva cu o bruma neuronala ar purta pe post de geanta (de fitze) un sac de gunoi, doar pentru ca s-a semnat Louis al lu’ Vuitton pe ea.
Cand au introdus sacosele de rafie in colectia primavara-vara, am zis ca n-am eu capacitatea de a descifra metaforele fashion-ului, dar acum stau si ma intreb: cat de jos ar mai putea sa coboare?
Hai sa aruncam un pronostic. Eu zic ca urmatorul pas in miezul penibilului ar fi o cobilita cu doua cosuri mari, de rachita. )
Inainte sa va imbulziti la magazin sa o cumparati, strangeti tot maruntisul din casa. Geanta cu pricina costa aproape 2000 de dolari!
Sincer acum, ca stem intre noi, aici, daca ati avea toti banii din lume, v-ati cumpara-o?
Lamuriti-ma si pe mine cu o chestie, va rog frumos. Cum e posibil cand ai meleoane de dolari, cand zeci de stilisti roiesc in jurul tau, care si-ar dona un rinichi doar ca sa te dadaceasca si mai ales cand nu esti hidoasa hidoaselor, tu apari imbracata la Grammy asa:
Oare chiar i s-a parut ca alege o tinuta inspirata? Care o pune in valoare? Ce-a fost in capul ei? Sau dobitocul care o tine de mana, ce i-a zis? “Esti minunata draga mea! Toata numai un navod”.
Reediteaza povestea cu aia nici imbracata, nici dezbracata, nici calare, nici pe jos? Sincer, chiar ma preocupa problema.
